România (ne)constituțională

Probabil ați urmărit recentele evenimente legate de votul senatorilor împotriva arestării lui Dan Șova, fost ministru PSD bănuit de complicitate la abuz în serviciu, și tot tam-tamul creat pe această temă. În caz că lucrurile vă sunt puțin neclare, dați-mi voie să le sumarizez.

Dan Șova

Miercuri, 25 martie, senatul s-a pronunțat cu privire la ridicarea imunității și respectiv  aprobarea arestării a doi foști miniștri din PSD: Darius Vâlcov și Dan Șova. Primul dintre ei le-a cerut senatorilor prezenți în sală să încuvințeze arestarea lui, altfel amenințând cu demisia. Dan Șova însă și-a rugat colegii să-l lase în libertate.

Senatul a votat, ținând cont de cererile celor doi. Darius Vâlcov a primit 97 de voturi pentru arestare și 48 împotrivă în timp ce Dan Șova 79 de voturi pentru și 67 împotrivă. Dar, deși ambii senatori au primit mai multe voturi pentru ridicarea imunității, senatorii PSD au concluzionat că Șova a scăpat, pe baza unei legi din regulamentul intern de funcționare a Senatului, conform căreia pentru aprobarea unei astfel de cereri (de ridicare a imunității), este necesar votul DA a jumătate plus unu din numărul total de senatori, nu doar al celor prezenți. Asta înseamnă 85 de voturi pentru.

Totuși, legea în cauză vine în contradicție cu articolul 76 din Legea Fundamentală a Constituției, care spune:

Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Prin urmare, acea lege din regulamentul intern al Senatului, pe care s-au bazat senatorii și care l-a protejat pe Șova, nu este constituțională.

Ca urmare, PNL a declarat că va ataca la Curtea Constituțională votul pentru Dan Șova, în timp ce, din câte am înțeles, Klaus Iohannis și Codruța Kovesi au făcut deja acest lucru. Așadar, urmează ca CC să se pronunțe, probabil anulând decizia care l-a favorizat pe Șova.

Lasă un răspuns