Payroll-ul şi munca temporară

Unul din lucrurile care-mi place la limba engleză este plasticitatea ei când vine vorba de formarea unor cuvinte compuse. Cuvântul din acest articol, payroll, este compus din verbul „to pay” (a plăti) şi „roll” (rolă, listă). La fel cum „blogroll” înseamnă listă de bloguri, tradus ad-literam, payroll înseamnă listă de plăţi, sau mai larg, o situaţie detaliată cu toţi angajaţii dintr-o firmă şi plăţile aferente lor (incluzând aici taxele şi impozitele). Dar mai există un sens al acestui cuvânt, pe care n-o să-l găsiţi decât în unele dicţionare. În contabilitate, payroll-ul se referă la suma de bani plătită unor angajaţi pentru serviciile pe care prestează într-o anumită perioadă de timp. Această ultimă precizare introduce conceptul de angajat temporar. Despre ei, despre joburi temporare Apt.ro şi despre o nouă piaţă de muncă, dinamică, cu perspective interesante, vreau să vă spun câteva cuvinte în rândurile următoare.

angajaţi temporari

Ideea de muncă temporară s-ar putea să le sune ciudat unora, deoarece există preconcepţia cum că apexul realizării profesionale este să ai un serviciu stabil şi de durată. Indiferent de asta, există situaţii în care o firmă sau o companie va prefera să facă angajări temporare, sau ar fi bine să le facă dacă vrea să-şi maximizeze veniturile şi să-şi minimizeze costurile. Să dau câteva exemple. Să zicem că volumul de muncă necesar a fi efectuată fluctuează ciclic în funcţie de anumiţi factori externi. Un posibil caz este cel al furnizorilor de mărfuri aliemntare pentru retaileri. Dacă distribui sucuri şi băuturi răcoritoare, te poţi aştepta la rulaje mai mari pe timpul verii şi în apropierea sărbătorilor importante din an (Paşti şi Crăciun). În aceste perioade vei avea mai mult de lucru şi se va justifica angajarea de personal suplimentar. Pe de altă parte, pe timp de iarnă vânzările şi volumul de muncă vor scădea drastic. În aceste condiţii, păstrarea unui număr fix de angajaţi pe tot parcursul anului nu este cea mai eficientă capitalizare a resurselor proprii. Un alt exemplu este cel al unor proiecte software care nu curg cu constanţa apei din robinet sau cu regularitatea trenurilor ce opresc în gară. Într-o lună firma în cauză poate prinde 20 de contracte, în alta niciunul. De fapt, dacă ne gândim puţin, vom realiza că tocmai aceste domenii noi, antreprenoriale sau cu potenţial mare de câştig, sunt mai puţin predictibile decât cele standard (aceasta fiind chiar una din cauzele potenţialului mare de câştig) şi trebuie gestionate în mod inteligent şi flexibil.

angajaţi temporari

Dar unde vom găsi oameni dispuşi la contracte pe termen scurt şi capabili să ne satisfacă exigenţele? Ar fi mai multe de discutat aici. În principiu, angajatul ideal va fi o persoană dinamică, flexibilă, cu o experienţă şi calificare multilaterală, putându-l astfel depăşi în performanţe pe cel cu state vechi de plată. Practic, cred că domeniul e relativ nou în România. Totuşi, avem deja şi noi o firmă care se ocupă cu astfel de locuri de munca, unde puteţi găsi personal pe diverse nişe. Recent, cineva de la ei a publicat în Adevărul un articol despre joburi temporare. Pe finalul articolului aflăm că joburile de acest tip sunt în continuă creştere, atât în Europa cât şi peste State. Ori faptul că avem o firmă românească care vorbeşte despre aceste lucruri şi încearcă să devină cunoscută este un semn că poate şi la noi lucrurile încep să se mişte în direcţia asta. Un semn bun, al unei economii sănătoase. Asta, desigur, dacă nu cumva achiesaţi la principiul „timpul trece, leafa merge, eu cu drag muncesc”. 🙂

Lasă un răspuns