Unde găsim traducători profesioniști și de ce sunt ei utili

Deși am făcut engleză la școală, nu am învățat-o. Acum regret. Pentru că e o diferență între a ține un blog în limba română și unul în limba engleză. Cam de câteva ordine de mărime în ce privește numărul de potențiali cititori. „Dar cum, nu te descurci în engleză? Toată lumea știe engleză!” – aud parcă niște cârcotași acolo în spate. Ei bine, nu-i chiar așa. În acest articol o să vă explic de ce, contrar aparențelor, atât de puțină lume știe limba engleză și de ce, dacă ai de scris un referat sau un document serios în cea mai vorbită limbă de pe glob, este preferabil să apelezi de exemplu la un traducator engleza Academia de traduceri decât să folosești soluții de compromis.

engleza

În opinia mea, există trei nivele de traducere: nivelul automat, nivelul acceptabil (mediu spre bun) și nivelul expert. Pentru exemplificare, să luăm o expresie simplă: „Hit the road!”. Pe primul nivel, Google Translate ne va returna formula „Lovit la drum!”, ceea ce este o aiureală. În mod normal, te-ai aștepta ca astfel de traduceri mot-a-mot să fie specifice doar motoarelor de căutare și mașinilor. Din păcate, un număr surprinzător de mare de materiale din presa online suferă de astfel de defecte, părând a fi traduse cu picioarele. Ceea ce poate fi o explicație pentru declinul presei, dar asta-i o altă discuție. Mai vedem nivelul ăsta la unele subtitrări realizate de amatori pe filmele piratate, unde spre exemplu „he was there” este tradus prin „el a fost acolo” (cuvânt cu cuvânt), în loc de „a fost acolo”, cum e natural.

Al doilea nivel este cel al unei persoane care cunoaște binișor limba în cauză. O astfel de persoană ne va traduce expresia din exemplu prin „Du-te!”, „Pleacă!” sau „Pornește!”, pentru că ăsta e sensul ei real. Dar un fin cunoscător al ambelor limbi nu se va mulțumi cu o traducere acceptabilă, ci va încerca să adapteze totodată cât mai bine expresia inițială la noua limbă, eventual înlocuind-o cu una echivalentă. Astfel, în funcție de context, el va putea să ne-o traducă prin „Dă-i bice!” sau „Ia-o din loc!”, ambele variante fiind mai plastice decât formele anterioare.

workflow

Cred că deja e clar la ce mă refer. Capcana faptului că limba engleză e atât de populară constă tocmai în lejeritatea cu care toată lumea consideră că o stăpânește. Însă realitatea este că foarte puțini ating nivelul al treilea, al expertului. Diferența o putem vedea când intrăm pe un site ca Academia de traduceri. Acolo găsim un departament cu peste 300 de traducători nativi și autorizați. Autorizați, adică avizați de o autoritate în domeniu, nu de propria lor opinie. Nativi, adică născuți și crescuți în State sau în Marea Britanie. Că veni vorba, există engleză britanică și engleză americană, și câți dintre voi cunoașteți toate diferențele, uneori extrem de subtile, dintre acestea două? Mai departe, multă lume se descurcă verbal dar ce te faci când ai de tradus un text greoi, cu verbe la diferite timpuri, cu gramatică complexă și, colac peste pupăză, pe o nișă îngustă, cum ar fi microbiologia avansată? Abundând în cuvinte și expresii din acest domeniu? Parcă vi s-a mai tăiat ceva din elanul inițial, n’est pas?

Diferența de personal contează mai ales când este necesar un volum mare de muncă. România, membră din februarie a programului european Traduki, nu stă chiar prost la capitolul lingviști. Dar viteza unui om, oricât de bun ar fi, este limitată. Iar un site cu sute de colaboratori ce acoperă orice limbă și unde găsim printre clienți nume ca Forbes sau Lukoil joacă evident într-o altă ligă.

În concluzie, dacă vreți să traduceți o frază pentru bunica sau să înțelegeți semnificația unui articol de pe net, puteți să vă bazați pe Google, dicționarele online și propriile cunoștințe. Dar dacă sunteți serioși în privința redactării unui text sau document oficial, care e important, ar fi o idee bună s-o porniți la drum cu dreptul, angajând niște profesioniști. Asta ca să nu rămâneți loviți pe marginea drumului.

Lasă un răspuns