Este epilarea un păcat?

Ieri a postat cineva pe Facebook o poză făcută unui ziar ortodox. Pagina respectivă de ziar titra: „Femeia ar trebui să să fie îmbrăcată până la gât, neparfumată, nevopsită, nepensată și neepilată. Altfel este o păcătoasă.”

epilarea este un păcat

În primul rând, să notăm că autorii articolului în cauză nu prea dau semne că au trecut prin școală altfel decât geamantanul prin gară. Astfel, pluralul cuvântului ortodox este ortodocși, nu ortodoxi. Nici la capitolul logică lucrurile nu stau foarte bine. I-aș întreba pe aceiași autori dacă femeia care respectă tot ce scriu ei acolo nu mai este păcătoasă, ci perfect pură, că așa se înțelege din cum au scris ei, ori noi știm că religia ne învață că suntem cu toții, încă de la naștere, păcătoși. De fapt, ei voiau să spună că epilarea adaugă încă un păcat la cele deja existente, dar au formulat echivoc.

Să trecem însă peste lol și peste formulare și să încercăm să răspundem în mod serios întrebării de fond: este epilarea un păcat?

Aș fi vrut să răspund la această întrebare folosind ca argumente citate din biblie. Din păcate, deși la ora actuală găsim biblii de vanzare inclusiv pe net, și deși am acasă mai multe ediții, în mai multe variante, trebuie să recunosc (spre rușinea sau păcatul meu) că nu am citit niciuna din doască-n doască. Așadar, o să vă dau un răspuns din perspectiva unei persoane cu bun simț, care nu este atee.

La început, oamenii erau dezbrăcați

Dumnezeu i-a creat pe Adam și pe Eva goi. Cât timp ei au respectat poruncile divine, s-au plimbat prin paradis dezbrăcați, fără să le fie jenă. De aici rezultă că nudismul nu este o problemă pentru Dumnezeu, și nu era nici măcar pentru om, cât timp el a avut o perspectivă înaltă, transfiguratoare. Abia după ce cuplul original a mușcat din mărul interzis a început să experimenteze rușinea și păcatul, dar asta pentru că ei au încălcat legile divine și deci au început să se privească unul pe celălalt dintr-o altă perspectivă, inferioară. Dacă am putea să ne păstrăm „ochii puri”, corpul ar trebui să fie templul frumuseții și al lui Dumnezeu. Da, chiar dacă este gol, sau mai ales atunci. Problema este, cu alte cuvinte, legată de modul cum privim noi, nu de goliciunea celuilalt. Pentru că, bineînțeles, orice problemă își are sursa în interiorul nostru, nu în afară.

Nu suntem responsabili pentru slăbiciunile altcuiva

Unul din motivele invocate adeseori pentru ca femeile să nu-și dezgolească (sau epileze) diferite părți ale trupului este că altfel, ele îi vor ispiti pe bărbați și vor constitui mijloace pentru pierzania lor. Totuși, nimeni nu este responsabil pentru viciile și slăbiciunile altcuiva. Și oricum, cine îți garantează că dacă te îmbraci până la gât, chiar și vara, oricât de absurd ar fi asta, hainele tale nu îi vor ispiti pe eventualii hoți care te văd să le fure? Sau că ele nu vor trezi sentimente de invidie în femeile pe lângă care vei trece pe stradă? Ce ar trebui să facem pentru a preveni și acest lucru, să ne îmbrăcăm cât mai sărăcăcios și mizerabil posibil, ca să ne privească toți cu milă? Ca să fim siguri și sigure că nimeni nu este invidios? Nu suntem responsabili pentru viciile altora. Dacă alții au probleme în a se uita la femei frumoase, n-au decât să stea ei acasă, nu noi. 🙂

Epilarea, mai ales inghinală, este un cadou oferit partenerului

Da, oricât de tare v-ar deranja argumentul ăsta, de epilare, mai ales de epilarea în zonele intime, care nu sunt expuse aproape niciodată în public, se bucură numai partenerul, care poate să fie soțul. În acest caz, care e problema că văzând corpul nud al femeii, soțul lui este atras de ea? Pentru că actul sexual în cadrul unui cuplu care este căsătorit e permis de către biserică, stând chiar la baza noțiunii de familie. Oare nu dorește Dumnezeu ca soția să-și facă fericit soțul?

Sexualitatea este opera lui Dumnezeu

Oricât am vrea noi s-o dăm cotită, oricât de tare ne înroșim la discuții cu tematică sexuală și oricât de complexați suntem, Dumnezeu nu este deloc complexat, căci asta ar însemna ca el să aibă anumite vicii. Dumnezeu este același care i-a creat pe Adam și pe Eva dezbrăcați. Iar organele genitale au fost, alături de tot restul organelor omenești, dorite și concepute de același Creator. Împreună cu plăcerea resimțită în timpul actului erotic. Tabuurile sunt problema noastră, nu a divinului.

În concluzie, sunt convins că epilarea nu este un păcat. După cum nici parfumarea, care se practică inclusiv la slujba de duminică de la biserică, prin arderea tămâii. Dar dacă voi aveți o altă opinie, sunteți liberi s-o lăsați mai jos, la secțiunea de comentarii.

Comments
  1. Ha-ha :))) Ai privit la modul cel mai serios tâmpenia aia de articol ca să poți desființa punct cu punct teoria afișată.
    Nu cred că merita. Cei, ca mine, care nu dau doi bani pe afirmațiile astea anacronice nu iau în considerare astfel de publicații iar cei care o fac sunt prea habotnici pentru a le putea cineva schimba ”crezul”.
    Dar, oricum, demonstrația ta e logică.

  2. Ethos

    Da, mă aștept și eu la comentarii aprinse, în timp, de la oameni care o să-mi intre pe articol din Google. Dar asta e. 🙂

  3. Ooo, da! Păcătoaselor! Huooo! Epilatelor și parfumatelor care sunteți!

    Mda! Să umble mirosind a Dih’Or și cu pletele în fundițe, peste tot!

    Lumea a înnebunit, zău!

    Am mai scris eu despre „păcatul menstruației” (da’ nu-i frumos să facem autopromovare), la fel de absurd.
    Astea să-mi fie mie toate păcatele! Că știu eu ce să-i zic Șefului când m-oi înfățișa la el..

  4. Ethos

    Ba poți să dai linkuri, dacă sunt în context. După cum vezi, de asta nu se leagă nici măcar cei mai habotnici credincioși! 🙂

  5. Oricât de înfofolite ar fi femeile, tot ar exista motive de excitare pentru un bărbat normal. Pe vremuri mai de demult, sexul tare se înfierbânta doar la vederea unei glezne muierești ceva mai expuse. E în firea lucrurilor să fie așa.

  6. Ethos

    Apropo de vederea unei glezne muierești 🙂

  7. eu zic să nu se mai radă nimeni! Să fim păroși cu toții! Ne-nfrățim cu maimuțele, dar măcar ajungem în Rai!

  8. Ethos

    Apropo de ce zici: dacă faci o comparație, animalele au păr mult mai mult decât noi. Din asta mie nu-mi dă că Dumnezeu ne-ar vrea pe noi, oamenii, foarte păroși. 🙂

  9. Îmi plac argumentele tale 🙂

  10. Ethos

    Ce coincidență, și mie! 😀 Bun venit pe aici.

  11. Aoleu! Păi tu cu cine ții? Cu mine sau cu maimuțele? Hm…
    Eu m-am decis: renunț la păr. De tot. Îl mai țin pe ăla de pe scalp, just in case. Așa că mă duc să-mi rezerv loc la Scaraoschi în ogradă! Who’s with me? 😀

  12. Ethos

    Păi ce-am zis? Am zis că Dumnezeu nu ne vrea păroși, nu? 🙂

  13. 😀 Cine naiba ne-ar vrea? A! Da, ăștia prea-credincioșii!

  14. Ethos

    De fapt, păcatele sunt 10.

  15. Or fi și mai multe, dacă ne luăm după „sfânțișori”, prea-sfinții, prea-sințiți ș.a.m.d

  16. Ethos

    Păi cam asta-i ideea. Moise a primit o tablă cu 10 porunci, deci există 10 păcate. Dar cu timpul biserica le-a făcut din 10, 100. Dacă nu mergi la biserică e păcat. Dacă te epilezi e păcat. Dacă folosești metode contraceptive e păcat (e drept că asta nu la ortodocși). Șamd. merge omul la biserică și se crede cel mai mare păcătos. Când, în opinia mea, direcția pe care ar trebui să se meargă este că Dumnezeu înseamnă iubire.

  17. De aici și miniseria „Filosofia religiei” de pe care ți-am trimis linkul.
    Păcate? Hm… „E păcat” să rupi o floare, „e păcat” să nu profiți de o șansă care ți se dă, „e păcat” să arunci mâncarea…etc. Cred că semantica e de vină 🙂

    Păcatele „celelalte”, alea capitale, cred că de alea trebuie să ne ferim cel mai mult!

Lasă un răspuns

%d bloggers like this: