Dansul la bară își face loc și în țara noastră

Am aflat de la Luna că mâine, 10 septembrie 2016, va avea loc la București primul concurs național de dans sportiv la bară. Că așa se numește, și este împărțit pe categorii de vârstă. Iar acum, surpriză: cei mai mulți participanți, adică concurenți, s-au înscris la categoria juniori: 6-12 ani.

dans la bara

Sigur, principalele încruntări și strâmbături de nas ale celor care aud de asta se leagă direct de originile acestei forme de artă scenică, cum este definită ea pe wikipedia. Artă care, istoric vorbind, provine din cluburile de noapte, unde era practicată ca formă de dans erotic, unde este, de fapt, practicată în continuare ca formă de dans senzual, mișcările languroase fiind deseori acompaniate de numere de striptease. Și unde bara în cauză simbolizează, evident, falusul.

Dar în ultima perioadă dansul la bară a devenit tot mai popular, câștigând tot mai mulți adepți care îl practică la sala de fitness. Pe YouTube de exemplu veți găsi o mulțime de cursuri sau lecții despre cum să faci cutare mișcare la bară iar competițiile de acest tip se organizează deja în 26 de țări. Mai jos sunt două clipuri cu astfel de performanțe, destul de diferite ca nuanță. Primul are puternice conotații sexuale:

în timp ce al doilea este mai aproape de chestia cu arta:

Aș putea zice că da, nu poți separa dansul la bară de erotism. Dar cine suntem noi să criticăm latura artistică a erosului? Sexualitatea nu este neapărat ceva degradant. Și Coloana Infinitului este tot un simbol falic, expresie a năzuinței bărbatului către cer. 🙂 Deci aș putea fi de acord. Dar cu o sală închisă și un public select, nu format din bărbați care se uită cu ochii sticloși la evoluția fetițelor pe scenă.

Ceea ce, bineînțeles, nici nu se pune problema la publicul modern, au considerat organizatorii. Așa că vă doresc vizionare plăcută mâine, celor care mergeți!

Comments
  1. As fi curioasa ce ne poti spune tu, ca barbat: te-ai putea uita la o tipa cum se misca si, la final, sa aplauzi frenetic doar actul artistic, fara a ti se salta in vreun fel vreo idee macar, daca nu cumva si nivelul?

  2. Ethos

    Și ce-ar fi rău în faptul că mi-ar veni o idee? Sexualitatea este ceva frumos, nu reprobabil. 😀 Asta pentru mine. Nu răspund și pentru alți bărbați.

  3. Anul trecut, intamplator am vazut un astfel de exercitiu la tv. unde evolua o “sora” a noastra de peste Prut si imi amintesc ca a spus ca se preconizeaza ca dansul la bara sa fie inclus in aceasta categorie sportiva. Nu oricine poate face asta, e clar. Nu ai nevoie numai de forta si exercitiu, trebuie sa si traiesti prestatia, sa transmiti. Cum ar putea un scorpion ca mine sa strambe din nas cand e vorba de erotism indiferent in ce categorie il incadram 😀

  4. Ethos

    A, bun așa! 😀

  5. Problema cu erotismul este la receptor, nu neapărat la emițător. Asta dacă stai să te gândești la câți psihopați văd sexualitatea acolo unde sigur nu este!
    Ca orice alt lucru din lumea asta, și dansul la bară are…uscăturile lui. Cert este că, dincolo de orice prejudecată, am văzut astfel de reprezentații care m-au lăsat cu gura căscată a uimire. Dar nu oricine poate face un act artistic din dansul la bară! Sunt profesioniști și amatori, sunt oameni pasionaț și oportuniști.

  6. Ethos

    Păi de exemplu mie mi-au plăcut cele două clipuri postate mai sus. Vezi mai ales ultimul, pentru latura artistică.

    În rest, o parte susțin că problema e la emițător (cei care dansează), o altă parte că problema e la receptor (cei care interpretează greșit dansul ca fiind unul erotic). Eu de pe margine mă întreb care o fi problema cu erotismul în sine, chiar dacă este. E ceva urât, de care să ne ascundem, de care să încercăm (futil) să-i ferim pe copiii noștri etc? Asta așa, la modul general, că tot a venit vorba.

  7. Stai puțin, că și erotismul ăsta e de mai multe feluri! 😀 Nu că aș fi scris vreo teză de doctorat pe tema asta. Există erotismul ca act firesc, dar care păstrează o condiție esențială, aceea a intimității, și erotismul vulgar, care se naște tocmai din afișarea exagerată cu scopul de a…mă rog, fiecare își știe scopul.
    Subiectul ar lua-o razna dacă ne-am apuca să dezvoltăm acum. Ideea, sper, s-a înțeles.

  8. Ethos

    S-a înțeles și se poate dezvolta într-o serie de articole. Pentru că e discutabil ce zici tu. 😛

    PS: Limba de mai sus e doar un emoticon, sper că nu se desprind alte conotații.

  9. Totul e discutabil. Și nuanțabil. Am făcut o „clasificare” așa…la grabă. Ca să se înțeleagă esența: că erotismul nu trebuie să fie ceva rău, dar că depinde de perspectiva/unghiul din care s evede. Na, că și asta are conotații! Sau…nu? 😀

  10. Ethos

    Meh. Este și ce zici tu. Dar nu-i drept că senzualitatea explicită, publică, e reprobabilă. Ce e reprobabil din punctul meu de vedere e vulgaritatea (care se poate suprapune peste erotism fie în privat, adică în intimitate, fie în public). Dacă în ochii unui om sexualitatea e strâns legată de vulgaritate, pentru că așa e el, vulgar, atunci sigur că va percepe orice manifestare publică a erosului drept o chestie dubioasă, mai ales dacă implică copii. Că ei sunt puri și cum să-i murdărim cu așa ceva? Că sexul e ceva murdar. În opinia lui. De fapt, în opinia marii majorități a oamenilor. 🙂

  11. * Sexul nu e ceva murdar, câtă vreme nu depășește niște limite. Era să zic „ale normalității”, dar de aici apare altă discuție legată de ceea ce este normal și ceea ce e anormal. Da, cunosc persoane care văd sexul ca pe un lucru murdar. La unii ține de educație/lipsa ei/un anumit fel de educație. La alții ține de ignoranță. Și tot așa.
    * Cu siguranță, în general, părerea unui bărbat diferă mult de cea a unei femei în raport cu acest subiect, tocmai pentru că percepția e diferită.
    * Senzualitatea explicită – cum ai zis tu – nu e același lucru cu sexualitatea explicită.
    Poți să înciti fără să fii explicit, la fel de bine cum poți să fii explicit și să stârnești orice, mai puțin o dorință sexuală.
    Evident, în funcție de exemple (concrete) discuția poate merge mai departe.

  12. Ethos

    Păi exemplu concret: dansul la bară. Este senzual dar nu conține sex explicit. Iar legat de bărbați, cred că eu fac opinie separată. Vulgaritatea este adeseori apanajul (falsei) masculinități.

Lasă un răspuns

%d bloggers like this: